Mai tii minte celebrul serial "Teletubbies"? Unul dintre cei mai iubiti actori a murit | Miercuri e sarbatoare - Sfanta Xenia, ocrotitoarea familiei | VIDEO / Anna Lesko, probleme in paradis? Artista spune tot! | In mijlocul unui scandal urias, doi artisti celebri au fugit din Romania! Imagini EXCLUSIVE cu cea mai sexy cantareata si sotul ei | Celine Dion este grav bolnava! Infectia pe care o are nu o va mai lasa sa cante | VIDEO / Viorel Lis, scene XXX cu o stripteuza! Si-a scris testamentul, dar asta nu s-a "prevazut" | A dus pisica la veterinar si a avut un soc cand a intrat pe Facebook. Ireal ce a facut medicul cu animalul | BANCUL ZILEI: "19 lucruri pe care un barbat nu le zice niciodata" | ,,Petitorii" UTA-ei au sosit la Arad: Florin Manea si doi oameni de afaceri italieni au purtat discutii preliminare cu primarul Falca! | Filaret agata ghetele in cui la 27 de ani: ,,UTA ramane in inima mea, cele mai frumoase momente le voi purta mereu cu mine" | Cele mai mari reduceri ale iernii+CONCURS | HOROSCOP 23 ianuarie: SCORPIONII sunt barfiti | 15 LUCRURI despre care nu stiai ca au o DENUMIRE - Le vezi in fiecare zi! | Marturii incredibile ale ministrilor PSD in cazul Dragnea | Anunt important de la meteo: Cum va fi vremea in urmatoarele trei zile | La marea ,,Ziua a Oii" Botosaniul s-a dus cu cascaval si... dulceata - FOTOGALERIE | Masina burdusita cu saci oprita de politisti: Soferul platit cu 100 de euro sa transporte 'marfa' pana la Iasi - FOTOGALERIE | TREI cazuri noi de rujeola la Botosani, parintii AU REFUZAT vaccinul | Casieriile de la Apa vor fi inchise o zi | Mai multi copii din municipiu in pericol sa fie loviti de masini |
Portalul Ziarelor din Romania

,,Unirea Romanimei e visul meu de fier!"

Daca prin opera sa poetica - acest tezaur nepretuit al culturii romane, definitoriu al fiintei noastre - Eminescu este ,,suma lirica de voievozi" (Petre Tutea), fiind fauritor de limba si de cultura romana, prin scrierile sale jurnalistice s-a impus ca analist social, economic si politic riguros, lucid, curajos si foarte bine informat (poate cel mai informat din timpul sau). Luand parte ,,la tragedia neamului romanesc", cum spunea Mircea Eliade, Eminescu s-a consacrat, cu intreaga sa fiinta, pana la jertfa de sine, idealului unitatii nationale, pe care nu a mai trait pentru a-l vedea implinit.
Manifestand o ­inalta constiinta de roman, Eminescu s-a pus deplin in slujba acestei tari, a adevarului, a intereselor romanilor oprimati sau privati de drepturi in teritoriile ocupate, ale taranilor exploatati si inrobiti, fiind un neclintit aparator al drepturilor nationale, un luptator darz, incoruptibil, intransigent in fata nedreptatilor si, tocmai de aceea, incomod. ,,Acea stanca sublima ce sta cu capu'n cer/ E-unirea Romanimei... E visul meu de fier/ Ce l-am visat o viata far' sa-l pot ridica./ Azi sufletu-mi inceata, se stinge viata mea,/ Dar las o mostenire ce-am scris-o cu-al meu sange,/ Las Romanimii toate grozavul frumos vis/ Ca'n fruntea ei senina etern sa stee scris!", nota Eminescu in seria de fragmente dramatice redactate in 1867 si publicate postum sub titlul ,,Mira". ,,Romanul absolut", cum l-a numit Petre Tutea, spunea ca istoria poporului nostru este ,,un sir neintrerupt de martiri". La conditia aceasta de jertfa a fost partas si Eminescu prin modul cum s-a daruit pe sine pentru a da glas, in chip inegalabil, ­ethosului si geniului acestui popor din care Dumnezeu l-a ,,sorbit" ("Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar", marturisea el), dar si durerilor, nazuintelor, zbuciumului si dramei neamului romanesc, cu a carui soarta s-a identificat. In calitate de ziarist, prin scrisul sau, ca ,,expresie a demnitatii nationale" (potrivit eminescologului Dimitrie Vatamaniuc), Eminescu a contribuit la formarea si consolidarea constiintei unitatii nationale. Si Slavici si-l aminteste astfel: ,,N-am cunoscut om stapanit deopotriva cu dansul de gandul unitatii nationale si de pornirea de a se da intreg pentru ridicarea nea­mului romanesc."
,,Suntem romani si punctum"
Un prim eveniment important care il evidentiaza pe Eminescu ca luptator pentru implinirea idealului de unitate este manifestarea grandioasa de la Putna, din august 1871, cand s-a serbat implinirea a 400 de ani de la tarnosirea manastirii. Eminescu a lansat deviza ,,In unire e puterea", care i-a insufletit pe studenti. Astfel, societatile studentesti de la Viena au planuit organizarea serbarii nationale. Vestea s-a raspandit in toate provinciile romanesti, starnind entuziasm. Evenimentul fusese de fapt planuit cu un an in urma, cand autoritatile austro-ungare incercasera sa-l interzica si, din cauza imprejurarilor neprielnice, a trebuit sa fie amanat. Impreuna cu Ioan Slavici, Eminescu a facut parte din comitetul care s-a ocupat cu pregatirea acestui eveniment. La serbare au participat personalitati ale vremii si a cantat si elevul Ciprian Porumbescu, care ulterior i s-a adresat tatalui sau spunand: ,,Tata, am cantat Daciei intregi". Pe mormantul lui Stefan cel Mare a fost depusa o urna de argint in care a fost pus pamant din toate teritoriile romanesti. In discursul sau omagial de la Putna, tanarul Eminescu da voce aspiratiilor poporului roman, subliniind ca nu copierea unor legi si deprinderi straine ne ajuta sa progresam ca popor, ci faptul de a nu ne uita identitatea si caracterul national, folosindu-le ca baza pentru dezvoltarea noastra. In discursul sau sunt anticipate idei pe care le va dezvolta mai tarziu ca ziarist, cand va formula teoria statului organic. ,,Noi sustinem ca poporul romanesc nu se va putea dezvolta ca popor romanesc decat pastrand, drept baze pentru dezvoltarea sa, traditiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit in curgerea vremilor; cel ce e de o alta parere, s-o spuna tarii! Suntem romani si punctum. Noi sustinem ca e mai bine sa ­inaintam incet, dar pastrand firea noastra romaneasca, decat sa mergem repede inainte, dezbracandu-ne de dansa prin straine legi si straine obiceiuri", lamureste cu fermitate Eminescu. El mai vorbeste despre valoarea nepretuita - care, asadar, nu poate fi masurata in bani sau diverse compensatii - a teritoriilor si pamantului romanesc: ,,Aceste sunt lucruri sfinte, cari se pierd sau se castiga prin imprejurari istorice, dar nici se vand, nici se cumpara, nici se schimba".
,,Idealul romanilor este mentinerea unitatii limbii stramosesti si a Bisericii nationale"
Un alt eveniment semnificativ menit sa coaguleze si sa stimuleze energiile nationale a fost ceremonia desfasurata pe 5 iunie 1883 la Iasi, cu prilejul dezvelirii impunatoarei statui ecvestre a lui Stefan cel Mare (care astazi este amplasata in fata Palatului Culturii). La eveniment au participat aproape 10.000 de romani din toate provinciile romanesti, iar Eminescu a fost prezent ca delegat al ziarului ,,Timpul", insa si in calitate de reprezentant al Societatii Carpatii. Aceasta societate discreta, infiintata la o data aleasa simbolic, 24 ianuarie 1882 (dupa cum stim, pe 24 ianuarie este sarbatorita Mica Unire), isi propunea atingerea idealului unirii Transilvaniei cu Romania si era considerata periculoasa de austro-ungari. La acest eveniment, Eminescu urma sa recite ,,Doina", insa a prezentat poezia seara, in cadrul sedintei societatii ,,Junimea". Evenimentul a fost perceput ca o provocare de austro-ungari, care au amenintat cu desfacerea relatiilor diplomatice. Pe 28 iunie 1883, ziua in care Societatea Carpatii a fost desfiintata, iar poetul dus in camasa de forta la sanatoriul lui Sutu, Romania a primit un ultimatum, fiind fortata sa semneze un tratat de umilinta cu Puterile Centrale, conditia pusa fiind expulzarea ardelenilor din Romania si interzicerea protestelor pentru eliberarea provinciei.Trebuie spus insa ca Eminescu respingea recurgerea la violenta si ideea luarii prin forta a provinciilor ocupate, stiind ca acesta ar fi fost un plan nerealist. El a luat pozitie impotriva interzicerii de catre autoritatile ungare a utilizarii limbii si a manualelor romanesti in scoli si impotriva prigonirii Bisericii. ,,Idealul romanilor din partile Daciei lui Traian este mentinerea unitatii reale a limbii stramosesti si a Bisericii nationale... Biserica si scoala, atata cer romanii din Austro-Ungaria pe seama lor si, prin aceasta, si-au cerut pastrarea nationalitatii si nimic mai mult... Nu veleitatile unei vieti de stat, nu desertaciunea zgomotului in istorie este lucrul pe care-l voim, ceea ce voiesc romanii sa aiba e libertatea spiritului si constiintei lor in deplinul inteles al cuvantului. Si fiindca spirit si limba sunt aproape identice, iar limba si nationalitatea asemenea, se vede usor ca romanul se vrea pe sine, isi vrea nationalitatea, dar aceasta o vrea pe deplin ("Curierul de Iasi", noiembrie 1876, in "Opere", vol. IX). In calatoriile sale prin provinciile romanesti, el constatase unitatea lingvistica a romanilor, considerand limba un element esential de unitate si de solidaritate si ca avand un rol important in consolidarea constiintei de neam si in mentinerea acelui ,,tezaur sufletesc" ca ,,reazim moral intr-o lume a mizeriei si durerii, si acest tezaur i-l pastreaza limba sa proprie in cartile bisericesti si mirene". Numai prin limba proprie unui popor i se imprima in suflet ,,preceptele batranesti, istoria parintilor".
Biserica Ortodoxa cu rol crucial in consolidarea unitatii limbii
Eminescu era un cunoscator profund al istoriei, culturii si fiintei romanesti, citind cronicarii si intreaga literatura romana de pana in vremea sa, dar si carti bisericesti. In scrierile sale ziaristice, Eminescu se refera la faptul ca romanii, indiferent de provinciile de unde proveneau, se judecau intre ei dupa dreptul lor propriu. ,,Care-a fost acest drept consuetudinar la care ei tineau cu sfintenie, fie sub coroana Ungariei, fie sub a Poloniei? El n-a fost scris niciodata; era atat de viu in constiinta poporului, atat de necontestat de nimenea, incat nici unul din vechii nostri Domni n-a gasit de cuviinta sa-l codifice. In fine, unitatea actuala a limbei vorbite, desi e in parte un merit special al lui Matei Basarab, dovedeste totusi ca, si in aceasta privire, erau elemente cu totul omogene, preexistente limbei bisericesti, care inclinau a capata o singura forma scrisa" ("Timpul", 1 aprilie 1881, in "Opere", vol. XII, p. 122). Marele ziarist recunoaste Bisericii Ortodoxe, ca biserica nationala, rolul crucial in consolidarea unitatii limbii (,,Ea a stabilit si a unificat limba noastra intr-un mod atat de admirabil, incat suntem singurul popor fara dialecte propriu-zise") si a unitatii etnice a poporului roman, fiind ,,singura arma de aparare si singurul sprijin al milioanelor de romani cari traiesc dincolo de hotarele noastre", astfel ca ,,cine-o combate pe ea si ritualurile ei poate fi cosmopolit, socialist, republican universal si orice i-o veni in minte, dar numai roman nu e" ("Timpul", 2.02.1879, in "Opere", 1989, vol. X). Poetul a cunoscut si a afirmat meritul urias pe care l-a avut Biserica Ortodoxa in Transilvania, unde aceasta a intemeiat si sprijinit scoala si unde a fost un reazem de nadejde pentru romani in lupta lor pentru a-si apara drepturile. ,,In Ardeal vedem ca ea a devenit totul pentru romani: ea organizeaza si intretine invatamantul primar, cel secundar clasic, ba chiar si cel real al poporului. Preotul de acolo n-a invatat numai canoanele, ci si disciplinele economiei de camp; el e invatator si sfatuitor in interesele morale si materiale, ba chiar in cele juridice, ale poporenilor sai" ("Timpul", 6 septembrie 1880, in "Opere", vol. XI). Eminescu subliniaza ca ,,noi, romanii, formam o biserica nationala, si ca societate religioasa, ca Biserica Ortodoxa romana, suntem un cor matur si compact pentru a ne impotrivi la orice tendinte care ar jigni libertatea constiintei si cultura noastra nationala".In scrierile sale, el face referire deseori la marii cronicari romani care atesta unitatea de limba, de credinta, dar si in ceea ce priveste randuielile juridice, a romanilor din spatiul vechii Dacii: ,,Miron Costin, in suta a saptusprezecea, constata unitatea de limba, de datine juridice, religioase si de viata familiala. El descrie curatenia si frumusetea limbei vorbite in Maramures si viata neatarnata a romanilor de acolo, ne da legenda fondarii Moldovei si Tarii Romanesti, constata identitatea de origine si limba a poporului. In acelasi timp, cartile bisericesti, tiparite in Ardeal, in Moldova, in Tara Romaneasca, opresc procesul de diversificare si de dialectizare a graiului viu; acesta primeste, prin carti, o norma unitara in rostire si in scriere" ("Timpul", 14 august 1882, in "Opere", vol. XIII). Un alt factor de unitate observat de Eminescu inclusiv in urma peregrinarilor sale, cu prilejul carora a cules folclor, animat de dorinta de a aduce la lumina si a valorifica tezaurul limbii stramosesti, este literatura populara, atat de iubita de poet. ,,Alaturi cu limba exista, ca element de unitate, literatura ­populara, a carei raspandire uniforma nu e de tagaduit. Aceleasi balade ce s-au cules in muntii Moldovei sau ai Ardealului s-au aflat, in variante, in Dobrogea, incat se constata ca amintitele piese de literatura populara aveau tendinta de-a se raspandi la toti romanii", ­noteaza el (ibidem).
,,Nemaicrezand oamenii in ordinea divina, au proclamat banul ca unica masura pentru ei"
Poetul nostru national si de­savarsitul roman a inteles ca, in mentinerea unitatii neamului, credinta are un rol determinant. El a vorbit despre pericolul pierderii credintei, asupra caruia va atrage atentia mai tarziu cel mai mare teolog roman, parintele Dumitru Staniloae, care a spus ca, atunci cand credinta - elementul crestin ca factor unificator - slabeste, natiunea incepe sa se descompuna, constiinta unui destin comun se destrama, comuniunea dintre romani se subrezeste (,,Din pricina slabirii credintei, natiunile europene trec azi prin criza grozava a destramarii, a decaderii lor in starea de masa", avertiza parintele). Acelasi lucru il remarca si Eminescu atunci cand noteaza ca, ,,nemaicrezand oamenii in ordinea divina (...), au preferat egalitatea oricarei alte consideratiuni, au preferat-o scutului ce si-l crease (societatea, n.n.) in contra concurentei superficiale, au nivelat orice deosebire de clase si au proclamat banul ca unica masura pentru oameni, pe orice cale ar fi fost el castigat. De atunci incoace, banul incepu a tine loc de talent, de munca, de orice calitate si predispozitie innascuta" ("Timpul", 27 martie 1881, in "Opere", vol. XII). Prin urmare, banul devine ,,liantul" intr-o societate masificata, in care relatiile de profunzime se corodeaza, iar puterea comunitatilor slabeste tot mai mult, puterea fiind transferata unor institutii si entitati impersonale, straine de specificul unei comunitati, dat de credinta, cultura, istoria ei. Ziaristul de la ,,Timpul" a denuntat necrutator formele si tendintele cosmopolite pe care ,,patura superpusa" (politicianismul orientat doar spre functii si ,,avere fara munca") le importa si promova in tara noastra si care aveau un efect dizolvant asupra fiintei nationale si a unitatii nea­mului. ,,Atotputernicia statului cosmopolit de astazi distruge in acelasi grad Biserica si nationalitate", atragea atentia marele jurnalist. Atrofierea sentimentului religios are consecinte distructive asupra poporului nostru: ,,Ireligiozitatea (...) se intinde intr-un ritm inspaimantator. Caci, la drept vorbind, credinciosii bisericilor nu prea au stiinta deplina despre dogmele si canoanele cari ii stapanesc: ceea ce formeaza adevarata tarie a bisericii este sentimentul religios, sentimentul de conexiune frateasca intre membrii comunitatii bisericesti. Acest sentiment piere pe zi ce merge in Romania: comunitatea nationala si religioasa, legaturile de iubire si de reciprocitate cari existau intre toate clasele societatii si cari faceau din cel bogat amicul celui sarac, din sarac pe aparatorul celui bogat, toate acestea ne-au fost escamotate de catre plebea demagogica din Romania, ale carei porniri se rezuma in doua cuvinte: invidie si sete de castig fara munca" ("Timpul", 6 septembrie 1880, in "Opere", vol. XI).
A impiedicat neamul romanesc sa devina un ,,popor de indivizi"
Tendintele ,,liberalismului cosmopolit" loveau tocmai in elementele de unitate pe care Eminescu le afirma statornic si cu luciditate, fiindca reformele in spiritul acestui curent ,,rupeau bucati cate unul din elementele vietii nationale; azi prerogativele politice ale proprietatii istorice, mani biserica, poimani breslele, pana ce toata combinarea organica, datorata veacurilor, s-a prefacut intr-o gramada de indivizi fara nici un fel de legaturi intre ei decat acelea ale unui interes momentan. Dar o gramada de indivizi nu e un popor, precum o movila de frunze si radacini uscate nu e padure. Acest rezultat l-au avut in Romania lepadarea traditiei, lipsa de simt istoric, pripa de-a ajunge, fara cultura si fara avere suficienta, la rezultatele civilizatiei apusene" ("Timpul", 30 septembrie 1882, in "Opere", vol. XIII).Lupta lui Eminescu in planul limbii si culturii, dar si in plan politic si social, a fost pentru a impiedica neamul romanesc sa devina un ,,popor de indivizi" aflat la discretia oricaror spoliatori slujind interese straine. Nicolae Iorga spunea ca Eminescu reprezinta ,,afirmarea unitatii romanesti eterne", iar intreaga sa opera, lupta si jerfta sa sunt ca o ofranda adusa pentru unitatea neamului. Cred ca este potrivit sa incheiem cu acest indemn al sau, mai valabil parca decat oricand si care pare sa-l fi adresat nu doar contemporanilor, ci si noua, celor de azi: ,,Trebuie sa simtim si sa ne intelegem cu acuratete unul pe altul, pentru ca sa facem de rusine viclenia inamicilor nostri comuni, a caror tinta ramane totdeauna aceeasi si care nu vor nimic mai putin decat de a ne dezbina". Sursa



Preotul Constantin Sarbu, un mare marturisitor crestin
M-au ars cu fierul rosu la talpi, mi-au smuls barba, m-au batut, dar le-am spus: ", le zicea parinte...

Familiaritatea du-hov-niceasca
,,Familiaritatea du-hov-niceasca" cu Fiul inseamna o unire cu Hristos prin Duhul, Care e o transpare...

LA INCEPUT DE CENTENAR 1918-2018
De multa vreme, as zice chiar prea multa, s-a strecurat in inimile noastre un virus: rusinea de a fi...

Sfantul Clement de Ancira; Sfantul Paulin de Nolla
Sfantul Clement de Ancira a vietuit in Galitia, in localitatea de la care si-a luat si numele –...

. Interviu cu arbitrul Alexandru Tudor
Arbitru de Divizia A din 1997 si pe lista FIFA din 2001, Alexandru Tudor e vestit in lumea fotbalulu...


Un batran frumos...
O marturie simpla si infiorata, poate nu exacta in toate detaliile ei, dar pretuind ca sincer apel c...

Sfantul Apostol Timotei; Sfantul Anastasie Persul
Sfantul Apostol Timotei s-a nascut din tata pagan elin si din mama de neam evreu. Originar din cetat...

Efectele miraculoase ale semnului crucii si rugaciunii
Oamenii de stiinta rusi au dovedit experimental proprietatile miraculoase ale semnului crucii si al ...

Unde va grabiti?
Evitati imbulzeala si vorbaria. Asa ne sfatuieste cel ce a trecut peste vami, direct in rai: avva Pe...

Athoniada, cea mai renumita scoala aghiorita
In vecinatatea manastirii Vatopedi se afla si ruinile vechii Academii Athonite, cea mai renumita sco...