Aniversatii zilei de 24 ianuarie | La zi: 24 ianuarie - curiozitati, aniversari | Un inginer al Facebook a inventat o noua unitate de timp: flick | Ce este de urmarit la Davos: efectele economice ale Brexitului, criptomonedele si Big Tech | Utile:Efectele secundare ale banalului ibuprofen sunt foarte serioase; Leacuri cu usturoi facute in casa; Cat timp se pot folosi recipientele din plastic? | Faze tari: Camile injectate cu botox, descalificate de la un concurs de frumusete; Au construit o cale ferata in doar 9 ore; Scuza gasita de un sofer prins beat la volanul unei Tesla | Papa Francisc si amenintarea robotilor: Omul trebuie sa fie in centrul economiei | Viorica Dancila, probleme cu gramatica: Am fost investit ca si prim-ministru. | Summit-ul de la Davos: Dificultati pentru liderii politici din cauza cantitatii mari de zapada/ Organizatorii spera ca lucrurile sa functioneze mai bine pana la sosirea lui Trump | Senatul SUA confirma numirea lui Jerome Powell la conducerea Federal Reserve | Basescu, despre Viorica Dancila ca premier: In sfarsit, Dragnea va fi seful Guvernului, va fi 100% guvernarea Dragnea | Basescu, despre legile Justitiei: Sa stavilim orice "entuziasm al vreunui Portocala" de a face dosare | Basescu, despre varianta unei coalitii de dreapta: Categoric, da, dar problema este onestitatea PNL-ului | Notarii din Suceava si Botosani au fost amendati de Consiliul Concurentei cu 2,8 milioane de lei | Ce program au bancile pe 24 ianuarie 2018, de ziua Micii Uniri | Gestul uimitor a lui Madalin Voicu! Ce cadou de nunta i-a facut celui de-al saptelea copil al sau | Femeia cu cei mai mari sani din Europa uimeste din nou! Ce explicatie are pentru ultima schimbare din viata sa | 3 lucruri despre barbati, pe care nu vor sa le afle femeile. Te asteptai la numarul 2? | Clipe de groza pentru Anamaria Prodan! Ionela Prodan a ajuns de urgenta la spital | Florin Salam, in lacrimi, dupa ce a ramas fara cel mai important sprijin! Este singur impotriva tuturor |
Portalul Ziarelor din Romania

Romania si romanii la Eminescu

Tineretea unui neam nu atarna de secolii pe care i-a trait pe pamant, scria Mihai Eminescu intr-unul din articolele sale. Batranetea si pieirea lui vin atunci cand domnia viciului, a usuratatii il face decadent. Orice popor care nu e macinat de coruptie si mizerie e un popor tanar. Eminescu nu si-a dispretuit niciodata tara. In schimb a detestat inradacinarea aici a veneticului fara traditie, fara patrie, fara trecut, dornic sa parvina din munca celor care aveau o istorie de milenii pe aceste plaiuri.
,,Ca orice fiinta pe lumea aceasta, un popor este o buna inchidere ce se deschide. Determinarile intru sine ale poporului roman sunt cunoscute. Deschiderile lui insa nu s-au incheiat inca." Asa isi incepea Constantin Noica lucrarea Sentimentul romanesc al fiintei. Si tot el continua sa explice ca prin determinarile propriei sale istorii, civilizatia noastra s-a realizat intr-un spatiu dat. Ea nu a roit, cum a facut civilizatia helenica, dand colonii pe toate coastele invecinate; nu si-a aproximat spatiul ca civilizatia germana, nu a colonizat pe altii, cum a facut civilizatia anglo-saxona. A fost intru spatiul din jurul Car­patilor. Prin acest spatiu au trecut si alte semintii, dar au trecut numai. Noi am ramas in el. Si am stat asa de bine aici incat unele popoare migratoare au trebuit sa se aseze in jurul lui, iar altele s-au topit in fiinta noastra.
Mihai Eminescu spunea intr-un articol ca ,,romanii nu au fost si nu sunt nicaieri in tara lor colonisti, venituri, oamenii nimanui, ci pretutindenea unde locuiesc sunt autohtoni, po­pulatie mai veche decat toti conlocuitorii lor" (Mihai Eminescu, Opere, vol. IX, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1980, p. 253). Ba, mai mult, ,,nu exista nici o deosebire intre romanii din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabila parte a Ardealului. E absolut acelasi ­neam, cu aceleasi inclinari si aptitudini".
,,Vai de biet roman saracul!"
Toti scriitorii nostri, anteriori, contemporani sau posteriori lui Eminescu, au imbatranit ori incep sa imbatraneasca. Numai el ramane pururi tanar, ramane martorul etern al dorului de tara si de neam. De la aparitia lui Eminescu si pana azi s-au perindat in cultura romana atatea scoli literare, atatea curente si atatea mode. Unele, mai cu seama cele aparute in ultima perioada, au dorit sa-l intunece pe Eminescu, dar el rezista mereu si apare din nou, stralucitor ca si Luceafarul sau. Lipsit cu totul de ambitii, Eminescu nu a avut nici o aspiratie pentru im­bunatatirea situatiei sale sociale sau materiale, ba nici macar dorinta naturala si legitima a autorilor, ca scrierile sa le traiasca dupa moarte si meritele sa le fie apreciate si recunoscute de generatiile viitoare, nu a rasarit niciodata in sufletul lui candid.
In schimb, l-a durut teribil situatia grea a celor de un ­neam cu el. O dovedesc poate cel mai bine versurile din poezia Doina: ,,Vai de biet roman saracul!/ Indarat tot da ca racul,/ Nici ii merge, nici se-ndeamna,/ Nici ii este toamna toamna,/ Nici e vara vara lui,/ Si-i strain in tara lui".
Eminescu nutrea o simpatie sincera fata de muncitorii din orasele noastre, dar avea o mila nesfarsita pentru soarta tara­nului roman cu care ii placea mult mai mult sa stea de vorba decat cu barbatii se­miculti ai societatii inalte.
Aceste sentimente il faceau sa scrie in ziarul Timpul articole patrunse de adanca si puternica indignare. Sa ne aducem aminte despre acel faimos articol aparut in 1877 in care autorul vorbea despre doro­bantii flamanzi si rupti, care intorcandu-se biruitori din Razboiul de Independenta cereau burghezilor din Bucuresti gazduire pe o noapte si acesti bulgaro-greco-romani, care cu gazeta in mana se laudau cu vitejia osta­silor nostri, ii izgoneau fara mila. Acesta reprezenta contextul istoric in care Eminescu deplangea infiltratia elementelor alogene si credea in superioritatea natiei romane.
Ce insemna sa fii nationalist in Europa secolului al XIX-lea?
,,Peste noapte si prin surprindere, am admis legiuiri straine, scria Eminescu, care substituie pretutindenea si pururea in locul notiunilor , , , notiunea , cetatean al universului, fie din Berber, China sau Galitia. Am creat o atmosfera publica pentru plante exotice din cauza carora planta autohtona moare. Nu mai exista acum in societatea noastra o alta deosebire intre oameni decat cea pe care o stabileste banul, oricum ar fi castigat."
A fi ,,nationalist" in epoca poetului nepereche insemna, afirma academicianul Ioan Aurel Pop intr-o conferinta intitulata Eminescu si Transilvania, a-ti iubi in chip netarmurit tara si poporul si a lupta pentru libertate nationala. A fi ,,natio­nalist" insemna a lupta impotriva puterilor multina­tionale inglobante care ingradeau folosirea limbii proprii, practicarea credintei religioase specifice si a traditiilor respective. Prin prisma unor anumite curente si interpretari contemporane, atitudinea lui Eminescu poate parea demna de condamnat, dar abordarea aceasta este complet eronata.
Sa nu uitam, spune acelasi istoric ardelean, ca la jumatatea secolului al XIX-lea, cand se nastea la Ipotesti marele poet, tara noastra exista doar in sufletele unor vizionari, fiind o tara de tari supuse marilor puteri. Valahia, Tara Romaneasca, era situata in orbita Imperiului Otoman, Dobrogea, de mai bine de patru secole era sub ocupatie turceasca, Bu­covina - Tara de Sus, cum o numeste in poeziile lui, se afla de la 1775 sub austrieci, Moldova de Rasarit (dintre Prut si Nistru) era franta de rusi la 1812, Transilvania, Banatul, Crisana, Maramuresul erau sub habsburgi de la 1688 si sub stapani straini de vreo sapte-opt secole. Poezia Musatin si codrul exprima cel mai concludent realitatea istorica a acelor vremi: ,,Saraca Tara-de-Sus,/ Toata faima ti s-a dus!/ Acu cinci sute de ai/ Numai codru imi erai.../ Imprejur nasteau pustii,/ Se surpau imparatii,/ Nea­mu­rile-mbatraneau,/ Craiile se treceau/ Si cetati se risipeau/ Numai codrii tai cresteau."
Oricine cunostea aceasta stare de fapt a romanilor nu putea sa fie decat revoltat de situatie si dornic de unificarea politica a natiunii.
Romanul absolut
La baza unei natiuni solide Eminescu punea meritocratia, viata virtuoasa, stiinta si mai ales caracterul. ,,Secretul vietii lungi a unui stat este pastrarea ierarhiei meritului. (...) Fiecarui drept ii corespunde o datorie. Altfel, atunci cand virtutea e considerata nerozie, iar inte­ligenta si stiinta privite ca lucruri de prisos, sunt expuse invidiei nulitatilor si batjocorii caracterelor usoare, spiritul cel mai onest ajunge la momentul fatal, de cumpana in care inclina a crede ca in asemenea vreme si-n asa generatie insusirile rele ale oamenilor sunt titluri de recomandatie" (Opere, vol. XI, p. 451).
Eminescu nu era un xenofob, un autohtonist, aspiratiile lui nu mergeau spre reinvierea unui stat arhaic, spre barbarie, cum considera unii istorici si critici literari. Dimpotriva, daca judecam drept, in vremea lui Eminescu teritoriul Romaniei numara maximum 137.000 km2. Iar la 1918-1920 Regatul Romaniei insuma 300.000 km2, adica exact ,,de la Nistru pan-la Tisa". Eminescu nu apucase sa vada pe harta nici macar jumatate din Romania reala, dar o intrevazuse fiindca batuse la pas toate tinuturile romanesti si considera ca patria romana era peste tot unde se vorbea romaneste. Eminescu sustine cu tarie: ,,Noi, romanii, nu voim sa traim intr-un stat unde patria sa fie deasupra natio­nalitatii. Amandoua nu sunt decat doua cuvinte pentru aceeasi notiune. Iubirea de patrie e una cu iubirea natio­nalitatii. Singura ratiune de a fi a acestui stat pentru noi este natio­nalitatea lui romaneasca. Daca e vorba ca acest stat sa inceteze de a fi romanesc, atunci o spunem drept ca ne e cumplit de indiferenta soarta pamantului lui" (Opere, vol. XI, p. 275)
Fiecare dintre noi este determinat ca om de o natura individuala, in care se simte ingradit, dar prin care tocmai este dator sa se deschida catre omenesc. Fiecare tine de o fiinta nationala si una sociala, prin care poate si trebuie sa se deschida spre universal. Eminescu a gandit si scris ca romanul absolut. Prin aceasta a intrat el in universalitate, adica a reusit genial sa treaca de la limitarile care ingradesc la cele care deschid la infinit.
,,A fi un bun roman nu e un merit, nu e o calitate ori un monopol special, ci o datorie pentru orice cetatean al acestui stat, ba chiar pentru orice locuitor al acestui pamant (Romania) care este mostenirea, in exclusivitate si istorica, a neamului romanesc. Acesta este un lucru care se intelege de la sine" (Mihai Eminescu, Opere, vol. XII, p. 121). Sursa



Sfanta Xenia
Sfanta Xenia era originara din Roma. In momentul in care parintii au hotarat sa o marite, ea a ales ...

What Is So Fascinating About HowtoStartanArgumentativeEssay?
What Is So Fascinating About HowtoStartanArgumentativeEssay? The How to Start an Argumentative Essay...

Preotul Constantin Sarbu, un mare marturisitor crestin
M-au ars cu fierul rosu la talpi, mi-au smuls barba, m-au batut, dar le-am spus: ", le zicea parinte...

Familiaritatea du-hov-niceasca
,,Familiaritatea du-hov-niceasca" cu Fiul inseamna o unire cu Hristos prin Duhul, Care e o transpare...

LA INCEPUT DE CENTENAR 1918-2018
De multa vreme, as zice chiar prea multa, s-a strecurat in inimile noastre un virus: rusinea de a fi...


Sfantul Clement de Ancira; Sfantul Paulin de Nolla
Sfantul Clement de Ancira a vietuit in Galitia, in localitatea de la care si-a luat si numele –...

. Interviu cu arbitrul Alexandru Tudor
Arbitru de Divizia A din 1997 si pe lista FIFA din 2001, Alexandru Tudor e vestit in lumea fotbalulu...

Un batran frumos...
O marturie simpla si infiorata, poate nu exacta in toate detaliile ei, dar pretuind ca sincer apel c...

Sfantul Apostol Timotei; Sfantul Anastasie Persul
Sfantul Apostol Timotei s-a nascut din tata pagan elin si din mama de neam evreu. Originar din cetat...

Efectele miraculoase ale semnului crucii si rugaciunii
Oamenii de stiinta rusi au dovedit experimental proprietatile miraculoase ale semnului crucii si al ...