Ecologist din Dej: ,,Mor cu zile. Vecinul taie salcamii din liziera iar daca ma opun capat bataie si injuraturi"! | Fantomele bolsevicilor | Mafia ucraineana isi face de cap in Bistrita-Nasaud! SRI doarme | Lotul 5 din Poarta Transilvaniei, castigat de Mis Grup! Firma lui Iugan a fost contestata de Dimex-ul lui Scurtu, dar subit s-a renuntat la razboi | Interlopul David Bogdan Nicolae, batausul fostei iubite: ,,Am cunoscut-o la salonul de masaj erotic de pe Padurii 13"! | Ca in fiecare an, Arhiepiscopia lui IPS Andreicut primeste bani de la prietenul Moldovan! Nici macar nu se deranjeaza sa schimbe textul cererii | Simtul civic in contructii! Bistritenii blocheaza marile proiecte imobiliare care n-au treaba cu regulile de urbanism | Tribunalul Cluj, darnic cu despagubirile pentru conditiile proaste de arest in cazul fostilor sefi ai politiei! Ultimul despagubit: Ioan Ovidiu Muresan | Lina Monica Craciun, acuzata de uciderea celor 3 bebelusi din Bistrita Birgaului, contesta probatoriul procurorilor | VIDEO Emmanuel Macron: Nu ar trebui sa ne aratam niciodata slabi n fata lui Vladimir Putin | Politic show: Udrea si cu Bica s-au dus degeaba n Costa Rica: pot fi extradate si fara tratat cu Romnia. Azilul politic, exclus pentru fapte de coruptie; Codul rosu de securitate Laleaua; Basescu, atac dur la Dragnea; | Business report: Semnal de alarma: ncepe criza economica reala; Apartamentele noi se vnd n faza de macheta. Riscurile la care se expun cumparatorii; Viitor incert pentru emblema judetului Galati | Mizerie care costa milioane de euro, n spitalele de stat. Spitalul Judetean Constanta, tabloul perfect al jafului | Bancul zilei: Soacra n vizita | Un autoportret n care John Lennon s-a nfatisat ca Hitler, vndut pentru 54.000 de dolari | Coreea de Sud anunta oprirea emisiunilor de propaganda la granita cu Coreea de Nord | Stallone i-a cerut lui Trump sa l gratieze pe boxerul Jack Johnson. Presedintele ia n considerare amnistierea totala | TRAGEDIE in Mediterana: 11 migranti au murit, iar alte sute de persoane au fost recuperate din mare | Anunt important pentru toti fumatorii: Ce se intampla in corp la doar opt ore dupa ce renunti la tutun | Aparitie-surpriza a lui Florian Coldea: Unde a fost fotografiat generalul (r) SRI (FOTO) |
Portalul Ziarelor din Romania

Romania si romanii la Eminescu

Tineretea unui neam nu atarna de secolii pe care i-a trait pe pamant, scria Mihai Eminescu intr-unul din articolele sale. Batranetea si pieirea lui vin atunci cand domnia viciului, a usuratatii il face decadent. Orice popor care nu e macinat de coruptie si mizerie e un popor tanar. Eminescu nu si-a dispretuit niciodata tara. In schimb a detestat inradacinarea aici a veneticului fara traditie, fara patrie, fara trecut, dornic sa parvina din munca celor care aveau o istorie de milenii pe aceste plaiuri.
,,Ca orice fiinta pe lumea aceasta, un popor este o buna inchidere ce se deschide. Determinarile intru sine ale poporului roman sunt cunoscute. Deschiderile lui insa nu s-au incheiat inca." Asa isi incepea Constantin Noica lucrarea Sentimentul romanesc al fiintei. Si tot el continua sa explice ca prin determinarile propriei sale istorii, civilizatia noastra s-a realizat intr-un spatiu dat. Ea nu a roit, cum a facut civilizatia helenica, dand colonii pe toate coastele invecinate; nu si-a aproximat spatiul ca civilizatia germana, nu a colonizat pe altii, cum a facut civilizatia anglo-saxona. A fost intru spatiul din jurul Car­patilor. Prin acest spatiu au trecut si alte semintii, dar au trecut numai. Noi am ramas in el. Si am stat asa de bine aici incat unele popoare migratoare au trebuit sa se aseze in jurul lui, iar altele s-au topit in fiinta noastra.
Mihai Eminescu spunea intr-un articol ca ,,romanii nu au fost si nu sunt nicaieri in tara lor colonisti, venituri, oamenii nimanui, ci pretutindenea unde locuiesc sunt autohtoni, po­pulatie mai veche decat toti conlocuitorii lor" (Mihai Eminescu, Opere, vol. IX, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1980, p. 253). Ba, mai mult, ,,nu exista nici o deosebire intre romanii din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabila parte a Ardealului. E absolut acelasi ­neam, cu aceleasi inclinari si aptitudini".
,,Vai de biet roman saracul!"
Toti scriitorii nostri, anteriori, contemporani sau posteriori lui Eminescu, au imbatranit ori incep sa imbatraneasca. Numai el ramane pururi tanar, ramane martorul etern al dorului de tara si de neam. De la aparitia lui Eminescu si pana azi s-au perindat in cultura romana atatea scoli literare, atatea curente si atatea mode. Unele, mai cu seama cele aparute in ultima perioada, au dorit sa-l intunece pe Eminescu, dar el rezista mereu si apare din nou, stralucitor ca si Luceafarul sau. Lipsit cu totul de ambitii, Eminescu nu a avut nici o aspiratie pentru im­bunatatirea situatiei sale sociale sau materiale, ba nici macar dorinta naturala si legitima a autorilor, ca scrierile sa le traiasca dupa moarte si meritele sa le fie apreciate si recunoscute de generatiile viitoare, nu a rasarit niciodata in sufletul lui candid.
In schimb, l-a durut teribil situatia grea a celor de un ­neam cu el. O dovedesc poate cel mai bine versurile din poezia Doina: ,,Vai de biet roman saracul!/ Indarat tot da ca racul,/ Nici ii merge, nici se-ndeamna,/ Nici ii este toamna toamna,/ Nici e vara vara lui,/ Si-i strain in tara lui".
Eminescu nutrea o simpatie sincera fata de muncitorii din orasele noastre, dar avea o mila nesfarsita pentru soarta tara­nului roman cu care ii placea mult mai mult sa stea de vorba decat cu barbatii se­miculti ai societatii inalte.
Aceste sentimente il faceau sa scrie in ziarul Timpul articole patrunse de adanca si puternica indignare. Sa ne aducem aminte despre acel faimos articol aparut in 1877 in care autorul vorbea despre doro­bantii flamanzi si rupti, care intorcandu-se biruitori din Razboiul de Independenta cereau burghezilor din Bucuresti gazduire pe o noapte si acesti bulgaro-greco-romani, care cu gazeta in mana se laudau cu vitejia osta­silor nostri, ii izgoneau fara mila. Acesta reprezenta contextul istoric in care Eminescu deplangea infiltratia elementelor alogene si credea in superioritatea natiei romane.
Ce insemna sa fii nationalist in Europa secolului al XIX-lea?
,,Peste noapte si prin surprindere, am admis legiuiri straine, scria Eminescu, care substituie pretutindenea si pururea in locul notiunilor , , , notiunea , cetatean al universului, fie din Berber, China sau Galitia. Am creat o atmosfera publica pentru plante exotice din cauza carora planta autohtona moare. Nu mai exista acum in societatea noastra o alta deosebire intre oameni decat cea pe care o stabileste banul, oricum ar fi castigat."
A fi ,,nationalist" in epoca poetului nepereche insemna, afirma academicianul Ioan Aurel Pop intr-o conferinta intitulata Eminescu si Transilvania, a-ti iubi in chip netarmurit tara si poporul si a lupta pentru libertate nationala. A fi ,,natio­nalist" insemna a lupta impotriva puterilor multina­tionale inglobante care ingradeau folosirea limbii proprii, practicarea credintei religioase specifice si a traditiilor respective. Prin prisma unor anumite curente si interpretari contemporane, atitudinea lui Eminescu poate parea demna de condamnat, dar abordarea aceasta este complet eronata.
Sa nu uitam, spune acelasi istoric ardelean, ca la jumatatea secolului al XIX-lea, cand se nastea la Ipotesti marele poet, tara noastra exista doar in sufletele unor vizionari, fiind o tara de tari supuse marilor puteri. Valahia, Tara Romaneasca, era situata in orbita Imperiului Otoman, Dobrogea, de mai bine de patru secole era sub ocupatie turceasca, Bu­covina - Tara de Sus, cum o numeste in poeziile lui, se afla de la 1775 sub austrieci, Moldova de Rasarit (dintre Prut si Nistru) era franta de rusi la 1812, Transilvania, Banatul, Crisana, Maramuresul erau sub habsburgi de la 1688 si sub stapani straini de vreo sapte-opt secole. Poezia Musatin si codrul exprima cel mai concludent realitatea istorica a acelor vremi: ,,Saraca Tara-de-Sus,/ Toata faima ti s-a dus!/ Acu cinci sute de ai/ Numai codru imi erai.../ Imprejur nasteau pustii,/ Se surpau imparatii,/ Nea­mu­rile-mbatraneau,/ Craiile se treceau/ Si cetati se risipeau/ Numai codrii tai cresteau."
Oricine cunostea aceasta stare de fapt a romanilor nu putea sa fie decat revoltat de situatie si dornic de unificarea politica a natiunii.
Romanul absolut
La baza unei natiuni solide Eminescu punea meritocratia, viata virtuoasa, stiinta si mai ales caracterul. ,,Secretul vietii lungi a unui stat este pastrarea ierarhiei meritului. (...) Fiecarui drept ii corespunde o datorie. Altfel, atunci cand virtutea e considerata nerozie, iar inte­ligenta si stiinta privite ca lucruri de prisos, sunt expuse invidiei nulitatilor si batjocorii caracterelor usoare, spiritul cel mai onest ajunge la momentul fatal, de cumpana in care inclina a crede ca in asemenea vreme si-n asa generatie insusirile rele ale oamenilor sunt titluri de recomandatie" (Opere, vol. XI, p. 451).
Eminescu nu era un xenofob, un autohtonist, aspiratiile lui nu mergeau spre reinvierea unui stat arhaic, spre barbarie, cum considera unii istorici si critici literari. Dimpotriva, daca judecam drept, in vremea lui Eminescu teritoriul Romaniei numara maximum 137.000 km2. Iar la 1918-1920 Regatul Romaniei insuma 300.000 km2, adica exact ,,de la Nistru pan-la Tisa". Eminescu nu apucase sa vada pe harta nici macar jumatate din Romania reala, dar o intrevazuse fiindca batuse la pas toate tinuturile romanesti si considera ca patria romana era peste tot unde se vorbea romaneste. Eminescu sustine cu tarie: ,,Noi, romanii, nu voim sa traim intr-un stat unde patria sa fie deasupra natio­nalitatii. Amandoua nu sunt decat doua cuvinte pentru aceeasi notiune. Iubirea de patrie e una cu iubirea natio­nalitatii. Singura ratiune de a fi a acestui stat pentru noi este natio­nalitatea lui romaneasca. Daca e vorba ca acest stat sa inceteze de a fi romanesc, atunci o spunem drept ca ne e cumplit de indiferenta soarta pamantului lui" (Opere, vol. XI, p. 275)
Fiecare dintre noi este determinat ca om de o natura individuala, in care se simte ingradit, dar prin care tocmai este dator sa se deschida catre omenesc. Fiecare tine de o fiinta nationala si una sociala, prin care poate si trebuie sa se deschida spre universal. Eminescu a gandit si scris ca romanul absolut. Prin aceasta a intrat el in universalitate, adica a reusit genial sa treaca de la limitarile care ingradesc la cele care deschid la infinit.
,,A fi un bun roman nu e un merit, nu e o calitate ori un monopol special, ci o datorie pentru orice cetatean al acestui stat, ba chiar pentru orice locuitor al acestui pamant (Romania) care este mostenirea, in exclusivitate si istorica, a neamului romanesc. Acesta este un lucru care se intelege de la sine" (Mihai Eminescu, Opere, vol. XII, p. 121). Sursa



Mila nu trebuie confundata cu pomana
Mila, mai intai, nu trebuie confundata cu milostenia, cu pomana (despre care se face vorbit in feric...

Insetati de binecuvantari
Doar repetitia rugaciunii nu malignizeaza adevarul. O spui iar si iar si sufletul incepe sa zboare i...

ALCHIMIA INVIERILOR NOASTRE
De multe ori, atunci cand facem ceva pentru Domnul, asteptam o recompensa. Cei mai trupesti vor lucr...

Manastirea Copou din Iasi aniverseaza 380 de ani de atestare documentara
Biserica Ortodoxa va sarbatori pe 22 aprilie 2018 Duminica Mironositelor. Manastirea Copou din Iasi ...

Lansari la ,,Gaudeamus"
Targul de carte ,,Gaudeamus" Cluj-Napoca, editia a XIX-a se desfasoara in perioada 18-22 aprilie, in...


IDENTITATE
Prof.Traian D. Lazar Ca ,,locuitor" al arhivelor statului si ale diverselor institutii, am constatat...

Conferinta cu tema ,,Cinstirea Sfintelor Moaste", la Botosani
In cadrul Serilor catehetice ,,Parintele Cleopa Ilie", la Protopopiatul Botosani, in sala de festivi...

Rescript #20 (Jurnal efemer)
Ne urcam in avion si ne gandim la vacanta, dar uitam sa ne facem o cruce. Ne uitam la televizor si r...

Mii de oameni s-au rugat impreuna la Andrieseni
In altarul de vara al Parohiei Andrieseni, din Protopopiatul Iasi 1, s-a oficiat duminica, 15 aprili...

MARTURII VII DESPRE AVVA GHELASIE GHEORGHE
Parintele Ghelasie era un parinte de o mare asceza. Eu, cand il vedeam asa slab, ii spuneam: ,,Mai m...