Debut cu dreptul pentru Adi Mutu pe banca echipei Voluntari in deplasarea de la Chiajna | VIDEO: Vedeti cum a ars o cisterna plina cu vin care s-a rasturnat pe autostrada | Meci surprinzator cu patru goluri. Viitorul - FCSB, scor final 2-2 | Simona Halep are din nou probleme de sanatate ? | Remiza intre Viitorul si FCSB! | AUDIO / Greu doar o repriza pentru Informatica! | "Vesticele" pierd in play-off, dar castiga in play-out! | Povesti cu gospodari banateni, duminica, la "Diminetile satului" | FCSB salveaza remiza cu Viitorul | Dica, surprins de agresivitatea celor de la Viitorul | Becali nu si-a recunoscut echipa cu Viitorul: "Parca am fost blat pe fata" | Presedintele judetului Valcea vrea asistenta medicala la standarde europene la maternitate | Valcea va organiza un turneu semfinal de juniori din cadrul Campionatului National de volei | Amenda record pentru munca la negru. Patronul de la ,,Dumbrava", sanctionat | O noua televiziune se lanseaza in Gorj | Marturia socanta a unuia din cei mai buni prieteni ai lui Avicii. "M-am suparat! Imi promisese!" | Mutu a trait intens primul sau meci ca antrenor: "Imi venea sa intru pe teren! A fost ca si cum m-am apucat a doua oara de fotbal!" | ANIMATIE GRAFICA. Manevra unui sofer de 20 de ani, care a bagat in spital 7 oameni | Sumudica e cu bagajele la usa dupa inca o infrangere in campionat: 4 infrangeri in ultimele 5 meciuri | VIDEO: Keseru, golul 200 in cariera! Romanul e cel mai bun marcator din campionatul Bulgariei |
Portalul Ziarelor din Romania

,,Cordareanca", o fabuloasa stampa a satului de odinioara

Intr-un sat din nordul Boto­sanilor lua nastere, in urma cu zece ani, Ansamblul ,,Cor­dareanca", dezmortind sufletul asezarii. Povestea au in­ceput a o scrie cativa entu­ziasti pastratori ai traditiei lo­cului. Prin stradania lor, azi Cordarenii au devenit o vatra etnografica renumita in tara si in lume.
In casa sotilor Mariana si Romica Adascalitei, din Dorohoi, duhul satului de altadata pare sa se fi cui­barit in orisice ungher. Ici o scoarta veche, inflorata, cum teseau odata femeile din Cordareni. Colo oala de lut cu pantecele inflorat, adusa din casa parinteasca, in care, pe soba calda, se prindea laptele. Sub fereastra, frumos randuite, opincile celor doi, croite dupa mestesugul vechi, cu nojite subtiri si gurguie, sunt vecine cu asprii coltuni de lana, numai buni de incaltat la vreme de ger. Deasupra, in cui, un trofeu al sarbatorilor de iarna - harapnicul impletit, cel ce spunea, candva, despre gospodarul ce-l purta, mai mult decat ar spune astazi buletinul de identitate.
Asa sunt ei de cand se stiu. Cu satul in suflet s-au trezit acasa, in batatura parintilor. El in Dumeni, ea in Cordareni. L-au tinut aproape, ca pe o a doua camasa, croita pe firea lor, pretutindeni pe unde viata i-a purtat. Le-au fost dragi obiceiurile vechi, portul pe care si-l aminteau pana la cea mai mica infloritura, meste­su­gurile batranilor si vorbele lor de duh, clacile si seza­torile, muncile si anotimpurile, nicaieri si niciodata mai frumoase ca-n vremea copilariei. Cand in casa lor calda si primitoare soseau prietenii, un mic spectacol folcloric, improvizat, era garantat. Totul din drag de sat.
Apoi a mai fost ceva. Ceva ce nu le dadea pace. ,,Cand a murit tatuta (n.r. - bunicul lui Romica Adascalitei), Gheorghe Rotaru, din Dumeni, sotul meu a primit de pomana, cum se spune la noi, costumul lui de mire, cusut de mamuta Adela, inainte de a se casatori, cum obisnuiau fetele a face in vechime. Ei, noi avem un cerc de prieteni, iubitori cu totii ai lumii satului. Si cand veneau pe la noi, tot scoteam si le aratam costumul lu' tatuta. Si parca nu ne dadea pace. Tot ne framantam si tot vorbeam cu sotul ca trebuie sa facem ceva, sa fie la Cordareni iar frumos cum a fost", povesteste Mariana Adascalitei.
Asa, de la costumul national mostenit de la tatuta si de la bucuria plina a amintirilor de demult, a pornit totul. Patru familii prietene - Adascalitei Romica si Mariana, Haisuc Constantin si Elena, Dumitras Cristian si Mirela, Ginga Sorin si Iuliana - manate de aceleasi doruri, de gandul ca nimic din ce-i vechi si bun nu trebuie uitat, ca randuiala lumii cu rost a fost numai oprita si ca poate fi urnita iar, ca o roata a tim­pului, au fost cele care au deschis calea a ceea ce curand avea sa devina Ansamblul ,,Cordareanca".
Ansamblul ,,croit" din duhul bunicilor
,,Am plecat la drum cu gandul sa incropim ceva pentru sufletul nostru. Se intampla in 2007. Atunci, in anul acela, am umblat cu colinda. De pe la casele unde am colindat, luam si gazda cu noi, mai departe, cu conditia sa aiba o camasa nationala si broboada pe cap. A fost foarte frumos, dar ni se parea ca-i prea putin. Asa a aparut ideea ansamblului. In anul urmator ni s-au alaturat si cateva familii din sat si lucrurile au inceput sa mearga in directia dorita de noi", isi aminteste Mariana Adascalitei.
Inceputul a fost, asa cum adesea se intampla, greu, cu obstacole ce pareau de nedepasit. Tavalugul comunist amortise simtul artistic al satenilor. Costumele, sterga­rele, laicerele, broboadele au fost fie ferecate in lazile de zestre, ramanand acolo vreme indelungata, fie abandonate, ca niste ,,vechituri". Sumanele bunicilor, cusute cu gaitane si inflorituri, ajunsesera sa tina, iarna, de cald cailor; le asezau pe spatele animalelor cand mergeau la taiatul lemnelor, in padure. Cei mai multi pierdusera obisnu­inta de a le purta. Dar ei n-au fost descurajati. Au batut ulitele satului in cautarea ultimilor batrani, au convins femeile sa-si redeschida lazile de zestre si au inchegat primele costume. Se intampla in septembrie 2008. Peste numai doua luni, sub conducerea coregrafica a referentului cultural Mihai Fediuc, de la Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Botosani, aveau sa sustina si primul spectacol, pe scena vechiului camin cultural. A fost un succes care le-a incalzit inimile si le-a dat curaj, caci satenii au avut dinaintea ochilor lumea satului asa cum o stiusera cu cateva zeci de ani in urma. De atunci, din acel noiembrie, oamenii locului si-au redescoperit radacinile.
Pentru copiii din Cordareni, ansamblul a fost, in tot acest timp, un colac de salvare. Gratie lui au iesit din sat, au vazut lumea mare, au vrut sa invete si sa cunoasca mai mult. Azi, in orice spectacol se disting prin atitudine, prin naturalete, prin felul in care simt textele pe care le rostesc, prin bucuria pe care o traiesc si cu care, inevitabil, isi contamineaza publicul.
Sensibilitate si trairi autentice
,,Ani la rand, in postul Craciunului, organizam un fel de seza­tori, la noi in casa, sa facem ce mai era de trebuinta: sotul meu a facut partea din lemn a caiutilor, cei din sat au adus coamele din par de cal, iar noi, fetele, am cusut. Barbatii au croit si cusut opinci, Constantin Haisuc a cusut caprele de stuf. Aduceam fluierasi sa cante, mai repetam de la ansamblu, mama soacra facea placinte cu bostan. Era o bucurie sa mun­cesti", spune Mariana Adascalitei.
In rest, au valorizat ce au mai gasit pe la batrani. Mariana Ada­s­­calitei a adunat un sac de opinici de la propriul tata, ultimul batran din Cordareni care mai purta opinci iarna. Le-a impartit copiilor din ansamblu care nu aveau. Incet, ansamblul a tot crescut. Si numeric, si in tinuta. Noul primar, unul dintre fondatorii si entuziastii din grupul de inceput, dar si membru al ansamblului, Constantin Cristian Dumitras, a facut tot ce a fost posibil pentru a-l sustine financiar. Prin eforturile sale neobosite, azi ,,Cordareanca" este unul dintre putinele ansambluri moldovenesti care valorifica obiceiurile si traditiile fara a le schimonosi, pastrand linia arhaica a textelor, a dansurilor si mai ales a costumelor. Ajuns in prezent la cea de-a treia generatie, acesta cuprinde o for­matie de dansatori, fanfara, si are un repertoriu bogat si original: obiceiuri de iarna (caiuti, capra cu stuf, jocul ursului, jocul cu masti, colinde, uratura si semanat), sezatori, obiceiuri din ciclul vietii (nasterea, nunta si inmormantarea). Azi, dupa zece ani de stradanii neintrerupte, entuziastii fondatori ai ansamblului au multu­mirea ca au salvat sufletul locului din care au plecat. Si, mai ales, ca exista mereu, prin copiii ce se succeda cu fiecare generatie, garantia ca vechile obiceiuri nu se vor stinge. Sursa



Manastirea Copou din Iasi aniverseaza 380 de ani de atestare documentara
Biserica Ortodoxa va sarbatori pe 22 aprilie 2018 Duminica Mironositelor. Manastirea Copou din Iasi ...

Lansari la ,,Gaudeamus"
Targul de carte ,,Gaudeamus" Cluj-Napoca, editia a XIX-a se desfasoara in perioada 18-22 aprilie, in...

IDENTITATE
Prof.Traian D. Lazar Ca ,,locuitor" al arhivelor statului si ale diverselor institutii, am constatat...

Conferinta cu tema ,,Cinstirea Sfintelor Moaste", la Botosani
In cadrul Serilor catehetice ,,Parintele Cleopa Ilie", la Protopopiatul Botosani, in sala de festivi...

Rescript #20 (Jurnal efemer)
Ne urcam in avion si ne gandim la vacanta, dar uitam sa ne facem o cruce. Ne uitam la televizor si r...


Mii de oameni s-au rugat impreuna la Andrieseni
In altarul de vara al Parohiei Andrieseni, din Protopopiatul Iasi 1, s-a oficiat duminica, 15 aprili...

MARTURII VII DESPRE AVVA GHELASIE GHEORGHE
Parintele Ghelasie era un parinte de o mare asceza. Eu, cand il vedeam asa slab, ii spuneam: ,,Mai m...

Povestea Alexandrei Yarovaia si Basarabia secolului XX
La Valenii de Munte, aproape de cladirea fostului tribunal, pe strada Mihai Bravu, langa Biserica ,,...

Pelerinaj pe jos la Robaia
Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi Romani - Cluj Napoca organizeaza sambata, 21 aprilie 2018 a...

Arhimandritul Teofil Roman a fost hirotonit Arhiereu vicar al Episcopiei Spaniei si Portugaliei
Arhiereul ales al Episcopiei Spaniei si Portugaliei, arhimandritul Teofil Roman a fost hirotonit epi...